test1

În versurile ,,arde macul să se-nsoare,/ macul roscovanul,/ c-a pus ochii pe cicoare.../ nu-i ca ea o altă floare/ mândră în
tot lanul” există:
1. a) trei personificări şi două epitete;
2. b) două personificări şi două epitete;
3. c) trei epitete şi o personificare;
4. d) trei personificări şi un epitet;
Numărul sunetelor corect pentru fiecare cuvant din seria cerneala, veche, geamgiu, minciuna este:
1. a) 8, 3, 6, 7 silabe;
2. b) 8, 4, 6, 7 silabe
3. c) 7, 4, 6, 7 silabe;
4. d) 7, 3, 6, 7 silabe;
Cuvintele subliniate argintiu, ciubotica-cucului, verdele pădurii, sunt formate prin:
1. a) derivare, compunere, compunere;
2. b) derivare, conversiune, conversiune;
3. c) derivare, compunere, conversiune;
4. d) derivare, conversiune, compunere;
Modul verbelor date în seria: să doarmă, (s)-a dus, bătând este:
1. a) conditional –optativ, indicativ, gerunziu;
2. b) conjunctiv, indicativ, gerunziu;
3. c) conjunctiv, conjunctiv, gerunziu;
4. d) indicativ, conjunctiv, participiu;
Indică seria în care există un câmp lexical corect:
1. a) mătuşa, unchi, nepot, văr, soacra, strănepot;
2. b) copil, părinţi, fraţi, naşi, zâne, fii;
3. c) localitate, sat, municipiu, locuinţă;
4. d) oraş, sat, municipiu, locuinţă;
Modurile verbelor din textul: ,,Craiul flutur, domnul mare,/ mânios pe dată,/
s-aruncă pe vânt călare,/ şi-ajungând la mac în zare,/ a pornit să-l bată” (V. Voiculescu, Pedeapsa Macului) sunt corecte în
varianta:
1. a) conjunctiv, gerunziu, indicativ, conjunctiv;
2. b) indicativ, participiu, indicativ, conjunctiv;
3. c) indicativ, gerunziu, indicativ, conjunctiv;
4. d) conjunctiv, participiu, indicativ, conjunctiv;
Fac parte din masa vocabularului cuvintele din seria:
1. a) barba, sare, fracţie, lapte, zece;
2. b) amuzament, combinat, amalgam, celest;
3. c) obraji, toamna, vreme, merge;
4. d) opţiune, dorinţa, paharnic, zi;
Fac parte din fondul principal lexical toate cuvintele din seria:
1. a) logofăt, ceas, suspect, megieş;
2. b) aţă, câmp, a dormi, frunza;
3. c) dimineaţa, optica, stilistica, indispensabil;
4. d) a opta, avar, a dori, zilnic;
Perechile de cuvinte: “iminent-eminent”, “cauzal-cazual” sunt:
1. a) antonime;
2. b) sinonime;
3. c) paronime;
4. d) omonime;
În enunţurile au să vină timpuri grele, ar fi trebuit să fi venit, verbele a avea şi a fi sunt:
1. a) copulative; ;
2. b) defective
3. c) auxiliare;
4. d) predicative;
Sunt omonime cuvintele din seria:
1. a) vrăjitor-magician;
2. b) frenghie-frânghie;
3. c) pană (de maşină)- pană (de pasăre);
4. d) prost-deştept;
Sinonimele corecte pentru următoarele neologisme: juvenil, solicitare, pueril, suspicios, circumstanţă sunt în seria:
1. a) bătrânesc, oboseala, pur, iubitor, înconjur;
2. b) tineresc, cerere, copilăresc, bănuitor, împrejurare;
3. c) afectiv, stres, tineresc, insistent, împrejur;
4. d) copilăresc, stres, bătrânesc, insistent, împrejur;
Conţin diftongi cuvintele din seria:
1. a) tei, ceara, moara, vreau;
2. b) tei, cireaşa, cioara, veac;
3. c) chior, ciocan, fiu, răceala;
4. d) geam, mai, iartă, pierde;
Intriga reprezintă momentul subiectului care:
1. a) precizează timpul, spaţiul, unele personaje;
2. b) prezintă succesiunea întâmplărilor;
3. c) modifică situaţia iniţială;
4. d) redă situaţia finală;
Se dă textul:
“- Ce castel e acesta? Întrebă Sobieski când, rădicând capul zări pe sprânceana dealului, înălţându-se
trufaşă dinaintea lui, cetăţuia Neamţu. Cu bună seamă, vrun cuib al talharilor acestor de moldoveni.
- La vreme de război, aici domnii Moldovei obicinuiesc a-şi trimite averile lor, răspunse Potoţki.”
(Costache Negruzzi, Sobieski şi românii)
În fragmentul dat există:
1. a) două personaje individuale;
2. b)un personaj individual şi unul colectiv;
3. c) un personaj individual;
4. d) un personaj colectiv;
În fragmentul dat dialogul are rolul de:
1. a) a oferi informaţii;
2. b) a preciza timpul şi spaţiul;
3. c) a dinamiza acţiunea;
4. d) a caracteriza personajele;
Este un fragment dintr-o operă epică deoarece:
1. a) autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile, sentimentele, prin intermediul acţiunii,
  personajelor, folosind ca principal mod de expunere naraţiunea;
2. b) autorul îşi exprimă în mod direct gândurile, ideile, sentimentele, prin intermediul acţiunii, personajelor,
  folosind ca principal mod de expunere naraţiunea;
3. c) autorul îşi exprimă în mod direct gândurile, ideile, sentimentele, prin intermediul acţiunii, personajelor,
  folosind ca principal mod de expunere dialogul;
4. d) autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile, sentimentele, prin intermediul acţiunii,
  personajelor, folosind ca principal mod de expunere descrierea;
Substantivele din a doua replică ( la vreme, de război, domnii, Moldovei, averile, Potoţki) sunt în
ordine în cazurile:
- La vreme de război, aici domnii Moldovei obicinuiesc a-şi trimite averile lor, răspunse Potoţki.”
1. a) Ac, Ac, N, G, Ac, Ac;
2. b) Ac, Ac, N, G, Ac, N.
3. c) N, Ac, N, G, Ac, N;
4. d) N, Ac, Ac, G, Ac, N;
Sunt atribute substantivale următoarele cuvinte:
“- Ce castel e acesta? Întrebă Sobieski când, rădicând capul zări pe sprânceana dealului, înălţându-se
trufaşă dinaintea lui, cetăţuia Neamţu. Cu bună seamă, vrun cuib al talharilor acestor de moldoveni.
- La vreme de război, aici domnii Moldovei obicinuiesc a-şi trimite averile lor, răspunse Potoţki.”
1. a) Neamţu, al tâlharilor, de moldoveni, Moldovei;
2. b) Neamţu, de război, domnii, Moldovei;
3. c) castel, Neamţu, domnii, Moldovei;
4. d) un cuib, al tâlharilor, de moldoveni, Moldovei;
Cuvintele acesta şi acestor au, în ordine, funcţiile sintactice:
“- Ce castel e acesta? Întrebă Sobieski când, rădicând capul zări pe sprânceana dealului, înălţându-se
trufaşă dinaintea lui, cetăţuia Neamţu. Cu bună seamă, vrun cuib al talharilor acestor de moldoveni.
- La vreme de război, aici domnii Moldovei obicinuiesc a-şi trimite averile lor, răspunse Potoţki.”
1. a) subiect, atribut adjectival;
2. b) complement, atribut pronominal;
3. c) subiect, complement indirect;
4. d) nume predicativ, atribut adjectival;
„Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.”
(Vasile Alecsandri –Dimineaţa)
Rima versurilor este:
1. a) monorimă;
2. b) îmbrăţişată;
3. c) împerecheată;
4. d) încrucişată
Măsura celui de-al treilea vers este de:
"În curând şi el apare pe-orizontul aurit,.."
1. a) 16 silabe;
2. b) 15 silabe
3. c) 14 silabe;
4. d) 13 silabe;
Adjectivul din enunţul A apreciat răspunsul celei mai silitoare eleve. Este:
1. a) la grad comparativ de inferioritate, caz G, atribut adjectival;
2. b) la grad superlativ relativ de superioritate, caz D, complement indirect;
3. c) la grad superlativ absolut, caz G, atribut adjectival
4. d) la grad superlativ relativ de superioritate, caz G, atribut adjectival;
Selectati varianta corecta:
1. Jumatate dintre elevi a adus flori.
2. Jumatate dintre elevi au adus flori.
Selectati varianta corecta:
1. Eu si voi mergem la reuniune.
2. Eu si voi mergeti la reuniune.

test1

Quiz