Oul nazdravan                                               

 

 

 

 

 

 

 

Intr-o zi galbena ca soarele de primavera soarele vroia ca pe cer sa nu fie nici macar un nor cenusiu asa ca trimitea raze aurii peste tot.

Intr-un sat indepartat un ou era pandit de o pisica care vroia sa il manance.Si tocmai cand pisica a sarit spre el oul a fugit de acolo spunand:    

-M-am saturat sa mai fiu mancare pentru oameni sau pentru pisici, de acum o sa traiesc o alta viata,spune suparat oul,si a plecat. Ajunse la poarta dar era prea mare ca sa sara peste ea asa ca a stricat pe un caine de pe strada:

  -Hei,domnule caine,vreti sa ma ajutati ?

-Cu ce sa te ajut ?raspunse cainele.

-Vreau sa ies din curte dar poarta este prea mare.

Bine!

Asa a iesit oul din curte.Pe drum oul se intalni cu o pisica care i-a spus :

-Vreau sa te mananc!

Dar norocul oului a fost ca pe acolo trecea un caine care a speriat-o pe pisica iar ea a fugit de acolo.El s-a mai intalnit si cu un caine nebun care la confundat cu o bucata de carne si a fugit dupa el.Ca sa scape oul a aruncat in caine cu zmeura iar cainele a alunecat si s-a lovit de trunchiul unui stejar batran. Dar oului ii era foame asa ca a cautat mancare.Cand tocmai credea ca nu o sa mai manance a vazut un urs care la intrebat:

-Vrei sa iei cdina cu mine?

-Da,raspense oul.

Dar ursul vroia sa il manance iar cand oul si-a dat seama a strigat ?

-Ajutor sa ma ajute cineva!

O zana a omorat ursul salvand viata oului.

Atunci oul s-a intors acasa si a jurat ca niciodata nu va mai pleca singur in padure invatandu-si lectia primita.