In vacanta la bunici

Este miercuri si este dimineata. Astazi trebuie  sa plec la bunici.Ei stau la Bucuresti. Eu la bunici merg cu mama si cu Azorica cainele meu.La ora   cinci si jumatate plecam.Tata spune:
-Este ora cinci si jumatate! Nu trebuie sa plecati?
-Ba da!spuse mama.
-Va duc eu cu masina!
-Bine!
-Am ajuns la fix!
-La revedere,tati!
-La revedere!Spunei si lui Azorica.
Suntem in tren.Azorica nu stiu ce are, nu sta locului.Voia mancare,dar eu nu-i pregatisem nimic. Dar cand am ajuns la bunica a primit o portie dubla de mancare. Inca de atunci am inteles ca este pacat sa nu consideri un
caine o fiinta care are si el nevoi ca si noi oamenii.

Dusa Ana-Maria Raluca  clasa a III-a C

O intamplare

Papagalul meu a racit.Eu eram foarte ingrijorata.Sta in colivie si nu scoatea nici un sunet.A stat doua trei zile nemancat.Am crezut ca o sa moara.
A patra zi cand ma uitam la televizor am vazut ca manca asa cum si alti papagali mancau la televizor.Am fost foarte bucuroasa.Tot timpul ma gandesc la asta.