|
Calatoria in Europa
(Grecia)
Este o zi frumoasa de primavara, 16 martie. Suna telefonul si ne anunta
ca am castigat o vacanta de o saptamana in Grecia. Cum am auzit am inceput
sa ne facem bagajele si, intr-oora eram in masina in drum spre aeroport,
de unde trebuia sa luam avionul spre Atena.
Cand am urcat in avion era pentru prima data, asa ca drumul mi s-a parut
o adevarata aventura.Cand am ajuns la destinatie ne-a intampinat o adiere
calda si inmiresmata ce ne-a incantat simturile.Totul era minunat, iar
soarele se oglindea in apa cristalina a marii Egee, reflectand o lumina
de o frumusete de nedescris. Cum am ajuns ne-am cazat la un hotel, de
la fereastra caruia am descoperit cea mai frumoasa imagine pe care o vazusem
vreodata.
Mai intai ne-am odihnit putin dupa care plini de emotie am plecat sa vizitam
Partenonul.
Am urcat pe Acropole si am ramas muti de uimire. Totul era minunat, ruinele
care mai ramasesera dupa atatia ani te duceau fara sa-ti dai seama pe
lumea grecilor de alta data. Ne uitam la coloanele uriase cand am vazut
ceva paradoxal: un om zvelt cu o barba mica si cu parul alb se plimba
printre ruinele Partenonului:
Nu stiu de ce, dar acesta persoana avea o figura foarte cunoscuta. Mi-am
spus in gand:
Cred, chiar sunt sigura ca seamana leit cu statuia lui Zeus din cartea
de istorie.Zeul se opri in fata unei coloane, care pe vremuri sprijinea
tavanul si spuse:
-Ah, mi-a spus Hera ca daca tot uit parola sa nu mai vin aici, dar eu
bineiteles nu am ascultat-o!se tot mustra Zeus.
M-am apropiat de el si l-am intrebat daca pot sa-l ajut cu ceva.
-Am uitat parola.Cum se numeste partea de sud a Greciei?
-Peleopones i-am raspuns eu.
-Iti multumesc, mi-a spus Zeus. Cu ce te pot ajuta?
-Daca poti, te rog frumos sa ma iei si pe mine in vechea Grecie.
-Cum sa nu, sigur ca pot. Si ma trase dupa el in vechea coloana.
Si cat ai clipi am ajuns in Atena de odinioara. Am iesit afara din templu
si am ramas muta de uimire cand vazut ce forfota era in jurul templului.
-M-am uitat la Zeus, care acum parea mult mai tanar. O lua inaintea mea
cu cativa pasi si pocni din degete, si cat ai bate din palme carul auriu
al lui Helios se afla in fata noastra.
Ne-am urcat in el iar Zeus imi spuse:
-Nu cred ca am avut placerea sa ne cunoastem.
-Da este adevarat, eu ma numesc Cristina.
-Incantat de cunostinta, eu sunt Zeus.
-Incotro intreba Helios.
-Spre semetul munte Olimp! spuse Zeus.
Carul se ridica si cat sa te dezmeticesti eram in fata muntelui Olimp.
Acolo am fost primiti cu ambrozie si nectar de catre toti zeii. Dar din
cauza ca ma simteam atat de bine am uitat sa plec capul in fata Herei,
iar aceasta ca sa ma pedepseasca i-a spus lui Hermes sa ma duca sa vad
Hadesul cel sinistru si intunecos.Acolo am vazut cateva stafii si apele
negre ale Stixului, care m-au facut sa ma sperii atat de tare ca am lesinat
inainte de a vedea fantomele bcare stateau de sute de ani si asteptau
sa fie judecate. Cand m-am trezit eram atat de incantata ca am scapat
cu viata incan nu am observat ca acum oamenii nu mai erau imbracati in
chitoane, iar eu nu mai eram in vechea Grecie. Dar imediat vocea mamei
ma readus la realitate:
-Nu mai fi atat de absenta, suntem in Grecia doar, fi mai atenta la ce
ne spune ghidul.
-Poftim, cum. unde este Zeus?
-Vai Crisina ti-e rau?
-Hera, Hermes, parola, Hades, unde ma aflu?
-Cred ca ar trebui sa te ducem la doctor.
-DOCTOR? Nuuu, ma saimt perfeca!
-Sigur?
-Absolut!
-Bine daca asa vrei.
Oare am visat? Nu este imposibil, totul parea asa de real.
-Cristina, vino sa vezi stilul coloanelor.
Ei, vis sau nu totul a fost minunat. Si m-am dus sa vad ce ne mai spunea
ghidul.
Tudoras Cristina, clasa a -V-a A
Premiul I
|
|