|  
       | 
  |
|  
       
 
 
 
 
 
 
  | 
     
      Dac-as fi un pestisorIntr-o zi, Dumnezeu a trimis un pestisor magic sa vegheze traiul pamantenilor. 
        Dimineata rezele soarelui rotund il incalzeau si toata ziulica cat era 
        de lunga el veghea neobosit. Era pestisorul meu, era prietenul meu necuvantator. 
        Toti il iubeam pentru ca era de o rara frumusete: din aur, cu solzii sclipitori, 
        capul era tesut in matase, aur si argint. Intr-o zi, el s-a gandit ca 
        nu i-ear prinde rau o vacanta pe taramul viselor nemarginite, in Raiul 
        nesfarsit alaturi de Dumnezeu. Prin telepatie i-a spus Domnului Dumnezeului 
        nostru sa trimita caleasca de apa tesuta in nisip, pietre, plante de apa 
        si pietre scobite. Ajuns in taramul viselor, pestisorul a inceput sa se 
        relaxeze, sa inoate si sa se simta cat mai bine. Totul era uimitor de 
        frumos, era paradisul oricarui pestisor magic si binecuvantat. Eram speriati 
        si confuzi, nu stiam unde a disparut pestisorul minune, parca se prabusea 
        pamantul cu noi. Trecu o saptamana si pestisorul veni la vechea slujba, 
        vegheatul strasnic si obositor. Dimineata am vazut minunea care era surprinzatoare: 
        pestisorul era in acvariu. L-am certat si el s-a simtit jenat deoarece 
        intelegea cuvintele rostite de noi, pamantenii. Intr-o zi, prin telepatie 
        i-a spus lui Dumnezeu sa il trimita pe alta palaneta, pe Mox, sa stea 
        cu extraterestii. Cand a ajuns acolo era om in carne si oase si era tratat 
        foarte bine. Zece ani mai tarziu... Enache Catalin, Scoala Stefan cel Mare  | 
  
| 
  Participanti | 
  Program | Subiecte | 
  Creatii | Reportaje | Interviuri 
  | Laureati | Album 
  Foto | Sponsori | 
  Home 
Pagina realizata la Scoala Eforie Nord | Pentru relatii suplimentare dati clic aici  |