|
Iar noi, aducandu-ne aminte de acestea si alte preastralucite
vrednicii ale slujbelor sale, pe care am stiut ca acestea
le-a implinit cu grija si cu iscusinta in chipul de mai sus,
cu ravna celor mai mari staruinte, oriunde si mai cu osebire
in zisa noastra tara moldoveneasca, nu fara varsarea sangelui
sau insusi si indurarea de rani cumplite si cu moartea cruda
a fratilor si rudelor sale si a multor slujitori de-ai lui,
si pe care slujbe stim ca le implineste si acum si credem
cu tarie ca el le va implini si in viitor si socotind din
parte-ne ca se cuvine sa se dea rasplati vrednice celui vrednic,
si rasplati mari celor mari, si ca o rasplata insemnata sa
intremeze si sa invioreze trudnicile osteneli, ca un semn
al iubirii noastre osebite si ca o dovada de dragoste, cu
buna invoire si incuviintare a prealuminatei principese, doamna
Elisabeta, regina Ungariei, mama noastra prea iubita , si
dupa indelungata sfatuire cu prelatii si baronii regatului
nostru, am dat, am daruit si am harazit pomenitului voievod
Balc si, prin el, lui Drag, Dragomir si Stefan, fratii lui
buni, si tuturor mostenitorilor lor si urmasilor lor , ca
sa le stapaneasca, sa le tina si sa le aiba, pe veci si nestramutat,
in aceleasi adevarate si vechi hotare, in care au fost tinute
si stapanite pana acum, fara vatamarea drepturilor altora,
mosia numita Cuhea, ce se afla in tara noastra a Maramuresilui,
cu alte state, numite Ieud, Bocicoel, cele doua Visee, Moisei,
Borsa si cele doua Seliste, aflatoare in pomenita tara a Maramuresului,ce
tin de aceeasi mosie Cuhea, cu toate folosintele lor, anume
ape, paduri si munti, si orice tine de ele, ori cum s-ar numi,
trecute in miinile noastre regesti de la voievodul Bogdan
si fii sai, necredinciosii invederati ai nostrii, pentru blestemata
lor vina de necredinta, din aceea ca acel Bogdan si fii sai
, fulgerati de diavolul, dusmanul neamului omenesc, care,
ranindu-le greu inima cu sagetile sale inveninate de viclenie
si inselaciune, i-a indemnat de mai multe ori sa se abata
de la calea adevarului si de la statornicia credintei datorate-
plecand pe ascuns din zisul nostru regat al Ungariei in sus-
pomenita noastra tara moldoveneasca, uneltesc sa o pastreze
spre paguba maiestatii noastre; drept care noi, pentru ca
nebunia lor sa nu fie cumva pilda altora, care ar cuteza fapte
asemanatoare, am lipsit si am despuiat totul, ca pe niste
nevrednici, pe acel Bogdan si fiii sai suszisi de sus- numitele
mosii, nimicind, sticand si socotind desarte toate actele
scrise si intocmite pentru acel Bogdan si fiii sai cu privire
la sus- numitele mosii.
Spre pomenirea si vesnica trainicie a acestului lucru am dat
scrisoarea noastra privilegiata de fata cu puterea pecetii
noastre noi, atirnate, duble si autentice [...]
|
