Mircea cel Batran

Domnitorul Tarii Romanesti a fost una dintre marile personalitati politice ale trecutului nostru istoric.Era fiul lui Radu I voievod si al doamnei Calinica, descendenta a unei familii de boieri de tara.
In vremea lui, Tara Romaneasca a cunoscut cea mai intinsa cuprindere teritoriala din toata istoria medievala: de la cursul fagarasan al Oltului, la miazanoapte, pana la Dunare spre miazazi, de la Portile de Fier ale fluviului, l-a pus, pana la tinuturile de nord ale Deltei si la Marea Neagra. In actele de cancelarie, domnitorul se numea cu dreapta mandrie (1)
Domnia sa a marcat o epoca de dezvoltare economica, de prosperitate, de bunastare. Vrednic gospodar al tarii, Mircea s-a ingrijit de activitatea mestesugarilor, de schimburile comerciale, a batut mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negutatorilor transilvaneni si polonezi. S-a preocupat de exploatarea bogatiilor subsolului. A luat masuri de limitare a puterii feudalilor, extinzand sistemul de obligatii datorate domniei de marii puteri. A marit capacitatea de aparare a tarii prin intarirea si extinderea fortificatiilor dunarene, prin crearea baniei Severinului. A intretinut relatii bune cu Moldova lui Alexandru cel Bun. Cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, si cu regele Poloniei Vladislav Jagello a incheiat tratate in conditii de deplina egalitate. Inca din prima parte a domniei, Mircea cel Batran a eliberat Dobrogea, alungand pe genovezii stabiliti la gurile Dunarii.
Incepand din a doua jumatate al XIV-lea, la hotarul de miazazi al Tarii Romanesti a aparut, amenintatoare, puterea otomana.