Stefan cel Mare

[...] La sosirea acestei vesti, desi noi insine aveam dusmanii nostri, totusi, primind sa va slujim pe maria voastra, ne-am dus la scara domniei voastre cu razboinici incercati si cu arme de lupta.Am incendiat numeroase cetati ale ghiaurului; am luat multe si nenumarate prazi.Apoi, pana sa ne intoarcem, a sosit vestea neinsemnata precum ca a venit dusmanul si a devastat casele voastre. Lasand numaidecat prazile noastre, cand ne-am gandit sa ne intoarcem, ghiaurul, venind din urma noastra, s-a razboit mult cu noi. Au pierit multi oameni dintre ai nostri; doi frati de-ai mei au devenit martiri. Au pierit luptatori si caii nostri. Noi insine am venit cu un cal. Apoi dusmanul nostru, venind dupa noi, cu oastea de la Taht, a luat tinuturile nostre. Noi ne aflam in orasul Karam. Nu aveam insa cai grasi ca sa iesim si sa ne razboim. A venit si la Karam-Sheri ca sa se lupte acolo, dar nu a putut sa faca nimic cetatii. Din pricina acestor vesti neinsemnate, nu am putut sa ne onoram cu vederea fetei binecuvantate a mariei voastre [...]

.