Cuprins

Regimuri totalitare
Regimuri totalitare- Fascism
Regimuri totalitare
-Nazism
Evreii in antichitate
Evreii in Evul Mediu

Evreii in Europa Rasariteana

Evreii din Ungaria

Antisemitismul modern

Aspectul unic si universal al Holocaustului

Persecutia evreilor in Germania nazista

Conducerea populatiei evreiesti

Viata si moartea in ghetou

Anne Frank

Hannah Gofrit

Janusz Korczak

Solutia finala

"Fabrica mortii"

"Noaptea"

Marturii
Situatia evreilor din Romania in timpul celui de-al doilea razboi mondial

Transnistria

Miscarile sioniste de tineret

Din nou in normalitate

Evreii din Europa rasariteana in perioada interbelica

Dr. Leon Volovici

Evreii din Polonia

Modificarile de frontiere survenite dupa primul razboi mondial au afectat existenta evreilor; au aparut state noi-Estonia, Lituania, Letonia, s-a constituit Polonia Mare, au aparut noi state pe ruinele imperiilor Austro-ungar si tarist. Peste tot evreii au trebuit sa-si schimbe apartenenta statala. In toate statele nationale proaspat formate existau minoritati pe care societatea incerca sa le integreze. Pe acest fundal reapare "problema evreiasca". In unele state, evreii au primit drepturi civice constituionale: Romania (1923), Polonia. Pentru evrei, situatia era mai complicata, pentru ca in majoritatea statelor nu erau recunoscuti ca minoritate etnica ci doar religioasa. Noua situatie a dus la agravarea segmentarii comunitatii evreiesti.

Dupa redobandirea independentei, Polonia a reaparut ca stat pe harta politica a Europei. Comunitatile evreiesti erau destul de mari, diferite intre ele, fara a fi avut timp sa se omogenizeze. In general faceau parte din grupul Askenazi, provenit din Germania.
Principalele comunitati erau:
· In Galitia, care facuse parte din Imperiul Austro-Ungar exista o comunitate de origine Askenazi, de cultura germana sau aculturati. Printre ei erau multi traditionalisti, vorbind limba idis sau ebraica, atasati miscarii hasidice. Treptat a patruns o miscare reformatoare, de modernizare, indepartandu-i pe adeptii ei de valorile traditionale, de ghetou si limba idis, si apropiindu-i de cultura poloneza.
· In "Polonia Congresului", fosta tarista, cuprinzand Varsovia si Lublin-ul, modernizarea economiei a sporit numarul muncitorilor, multi aderand la miscarea socialista sau comunista. De altfel aici evreii dovedisera un mai mare atasament fata de istoria Poloniei, participand la insurectiile poloneze antitariste din 1830 si 1863.
· In Bielorusia si Lituania traiau peste 3 milioane de evrei mai ales in orase si targuri. Cu totii erau de cultura idis, vorbitori de rusa, realizatori ai unei culturi cu tenta religioasa traditionala. Si-au pastrat identitatea proprie, invatand in scoli proprii, nesubventionate de stat Unele familii isi trimit copiii la scolile de stat poloneze, dezvoltand o culura evreiasca in limba poloneza. Multi evrei s-au identificat insa sub raport cultural cu cultura poloneza.

Sub raport politic una dintre coordonate a reprezemtat-o "politica evreiasca"- politica comunitara a liderilor alesi. Paralel s-a dezvoltat o puternica miscare sionista si o miscare antireligioasa de stanga-"Bund", formand un partid fosrte puternic.

In noiembrie 1917, in contextul schimbarilor teritoriale care se prefigurau, prin "Declaratia Balfour", guvernul britanic, mandatarul Palestinei, recunoaste dreptul evreilor de a avea un "camin national". Tot atunci, in rasaritul Europei, in revolutia bolsevica evreii erau implicati direct fie ca protagonisti fie ca victime.In acest context european, multi evrei au emigrat spre America. Totodata in Polonia s-a conturat o noua politica evreiasca, bazata pe impunerea criteriului national-autonomie nationala, afirmarea culturii si institutiilor evreiesti. Politica Poloniei fata de evrei viza orientarea nationalista, "Polonia polonezilor", si nerecunoasterea si ingradirea drepturilor evreilor. Treptat, in perioada interbelica s-a accentuat ideologia nationalista cu note xenofobe si antisemite, mai ales in lumea studenteasca.
Incepand cu 1936 ideologia de tip nationalist de extrema dreapta a devenit politica de stat. In aceasta perioada a fost elaborat proiectul de stramutare a evreilor numit "Planul Madagascar". In 1940 acest planul a avut un ecou favorabil si in lumea politica romaneasca: Ion Gigurtu si Octavian Goga l-au sustinut, considerand ca este o solutie umanista pentru problema in cauza.
Pe de alta parte exista si un proiect sionist-organizarea emigrarii oriunde s-ar putea intemeia un stat. Evreii erau convinsi ca situatia se inrautateste si ca se indreapta spre un deznodamant cumplit; din pacate aveau dreptate.
Dupa primul razboi mondial, Polonia a dezvoltat la nivelul clasei politice o ideologie nationalista care viza crearea unui stat catolic, monolitic, vazand in evreu un element strain, periculos, ostil de care trebuia sa scape. (Ideolog Roman Dmovski)

Evreii din Romania interbelica

Din perspectiva componentei etnico religioase, evreii din Romania apartineau atat comunitatilor sefarde cat si askenazi. Sefarzii, vorbeau ladino si venisera din Turcia, stabilindu-se in Muntenia (Bucuresti), Oltenia (Craiova) si Transilvania (Alba Iulia).
Evreii askenzai vorbeau idis si venisera in mai multe valuri. Un prim val venise in secolul al XIV-lea, apoi, masiv, s-au stabilit in sec. XVIII-XIX, venind din Galitia, Ucraina si Rusia, ca urmare a pogromurilor dezlantuite aici si a legislatiei adoptate dupa 1825, care-i defavoriza. Evreii din Basarabia suferisera o rusificare destul de puternica, cei din Bucovina se apropiau de tipul galitian. In Crisana si Maramures isi pastrasera mai bine individualitatea in timp ce in Banat si Transilvania, adoptasera limba maghiara. In consecinta comunitatea evreilor din Romania era foarte neomogena.
Evreii din Vechiul Regat s-au constituit in "Uniunea evreilor din Romania" sub conducerea lui Wilhelm Fielderman, avand ca scop centralizarea activitatii evreilor, fara a inregistra insa un succes notabil.

Politica evreiasca
Urmand mozaicul specific comunitatii evreiesti, si politica evreiasca a cunoscut mai multe orientari:
· Miscare evreiasca cu revendicari de tip national coordonata de W. Fielderman
· Miscare condusa de Al. Zissu, "sionist de dreapta", un lider foarte autoritar si dificil, ideolog doctrinar intransigent, manifestand un dispret total fata de "Uniune". Zissu avea sprijin in Basarabia si Bucovina unde s-a creat un club al deputatilor evrei si apoi un Partid evreiesc (1930). Zissu s-a remarcat printr-o activitate publicistica ampla. In 1956 a fost inchis pentru activitate sionista si supus unei detentii grele; eliberat in 1956, a plecat in Israel, unde a murit dupa cateva saptamani.
· Miscarea socialista a evreilor de tip Bund a avut o influenta nesemnificativa si a disparut repede.
· La putini intelectuali evrei, fara o influenta notabila in comunitate s-au inregistrat optiuni marxiste
Sub raport cultural, miscarea a fost destul de slaba pentru ca aceste comunitati nu aveau traditii culturale. Totusi trebuie mentionat Teatrul idis din Iasi, primul in lume si unii intelectuali de limba idis, romaneasca si ebraica care s-au impus: Eliezer Steinberg, Itzic Mangel, Moses Gaston, Iuliu Baras.

Politica romaneasca fata de evrei
Statul si politicienii romani nu au facut fata problemelor ridicate de integrarea minoritatilor. In consecinta treptat s-a dezvoltat o ideologie nationalista cu elemente xenofobe, au aparut partide cu programe radicale, de discriminare a evreilor, organizatii si miscari antisemite. (Partidul lui A.C. Cuza, Garda de Fier) In 1937 s-a format guvernul condus de O. Goga, care desi a durat foarte putin a introdus legile discriminatorii care au functionat si in perioada urmatoare. Treptat ascensiunea unei ideologii antisemite a fost recunoscuta si acceptata.
Ideologia nationalista a fost influentata de personalitati de prestigiu ale culturii romanesti. In tinerete Nicolae Iorga a avut o pozitie violent antisemita in articolele si studiile sale. Chiar daca dupa primul razboi mondial a rupt legaturile cu A.C.Cuza, a continuat sa fie adeptul unui nationalism organic; el propunea inlocuirea treptata a evreilor din viata economica. N. Iorga a avut mare influenta in viata intelectuala si asupra nationalismului romanesc-intemeietorii Garzii de Fier se considerau discipolii sai.
Garda de Fier propunea un tip de nationalism fascist, marcat de un antisemitism radical si mistic in contextul caruia evreul era considerat un element periculos.
Pe plan ideologic, Ion Antonescu s-a situat mai apropae de N.Iorga decat de legionari. El considera evreul un element strain, daunator, care trebuie eliminat, si la un moment dat chiar a cochetat cu "Planul Madagascar".

Influenta miscarii radicale asupra vietii politice
Garda de Fier a elaborat un program antidemocratic cu tenta crestina, care includea antisemitismul si care a atras intelectuali de marca. Dar atunci cand Germania a cerut aplicarea deportarii totale, lumea politica romaneasca a ezitat.

Evreii din Rusia sovietica

Sistemul sovietic a permis ascensiunea politico-economica a evreilor, incarcand in acelasi timp sovietizarea lor. A fost permisa mainfestrea unei culturi idis de tip realist socialist. Au existat scriitori de valoare, folosti in timpul razboiului apoi lichidati fizic. Evreii pot fi regasiti in aparatul politic si represiv, dar in aclasi timp fugind sau inchisi in lagare. Situatia lor nu se deosebeste cu nimic fata de cea a celorlalti supusi ai puterii sovietice. Inclinarea lor spre regimul sovietic poate fi inteleasa prin promisiunile facute de propaganda sovietica, nerespectate bineinteles.

Note de curs, Yad vashem, Ierusalim, mai 2000

Last update May 2001 For more information contact Florina Serbu