Cuprins

Regimurile totalitare din Europa in secolul XX

Totalitarismul ca regim politic se caracterizeaza prin instituirea unui control strict din partea unei organizatii politice unice asupra statului si a institutilor acestuia. Controlul se exercita asupra intregii societati si a indivizilor care o compun. Controlul este total, se exercita chiar si asupra membrilor partidului si se realizeaza cu ajutorul propagandei, al serviciilor secrete si de represiune, astfel incat existenta fiecarui membru al societatii depinde de forta politica aflata la conducerea acesteia.

Originile totalitarismului

Se regasesc in:
· Regimurile absolutiste europene
· Ideologia si curentele politice din timpul revolutiei franceze
· Curentele ideologice din secolul al XIX-lea
In functie de conditiile specifice fiecarei tari si de sursele teoretice pe care s-a fundamentat, totalitarismul a cunoscut forme variate de manifestare, in cadrul unui model totalitar aparent unic. Dupa primul razboi mondial s-au impus doua modele politice totalitare, caracterizate apoi ca fiind in extremele stanga si dreapta ale esichierului politic.

Ideologii

Extrema stanga s-a afirmat din perioada revolutiei de la 1848. Fundamentata ideologic de Karl Marx si Friedrich Engels, s-a caracterizat prin sustinerea internationalismului proletar si a dictaturii proletariatului. Programul s-a fundamentat pe ideile socialismului utopic, economia politica burgheza si filosofia materialista. Documentul programatic al extremei stangi a fost "Manifestul Partidului Comunist"
In preajma primului razboi mondial, principiile teoretice s-au mai nuantat; dictatura proletariatului era considerata potrivita pentru statele industrializate, in timp ce pentru statele agricole din rasaritul Europei se preconiza alianta dintre proletariat si taranime. Cele doua categorii sociale urmau sa fie reprezentate in plan politic de partidele social democrate, socialiste si muncitoresti. Acestea trebuiau sa colaboreze pentru apararea intereselor claselor "productive si revolutionare" si sa lupte impotriva fortelor "contrarevolutionare"-capitalistii si mosierii.
Dupa 1903 si mai ales dupa revolutia burghezeo-democratica din Rusia, din 1905-1907, ideologia totalitara de stanga s-a radicalizat mult prin contributiile lui V. I. Lenin si prin impunerea in viata politica a Partidului Comunist (bolsevic) din Rusia (1903).
In timpul primului razboi mondial, conducatorii regimurilor central europene au acordat sprijin politic si material lui Lenin in speranta ca partidul creat de el, care avea sectii in Germania si Austro-Ungaria, va produce tulburari care vor destabiliza pe plan economic si politic Rusia, facand astfel mai usoara infrangerea ei. Lenin a profitat de acest sprijin pentru a-si impune propriile idei, facand insa si jocul politic al sprijinitorilor sai.

In privinta cailor de urmat pentru a prelua puterea, bolsevismul rus viza:
· Unirea fortelor considerate exploatate si preluarea puterii printr-o "revolutie mondiala", urmata de instituirea regimului de "dictatura proletara"
· Marele capital industrial-bancar urma a fi etatizat. Resursele, bunurile si mijloacele de productie erau trecute in "proprietatea intregului popor", in realitate sub controlul statului si al unui grup politico-social conducator, elita, care urma sa le administreze "in numele maselor" Redistribuirea veniturilor urma sa se faca pe principii egalitariste. Baza economica a intregului sistem se fundamenta pe "proprietatea comuna", de unde si numele de comunism. Formele de proprietate particulara au fost reduse la minim, ea continand insa sa existe dar fiind apanajul elitelor conducatoare.
· Sub aspect politico-militar, PC (b) urma sa controleze intreaga societate prin intermediul statului si al institutiilor sale specializate si sa apere securitatea si interesele nationale in raporturile cu alte state prin intermediul "armatei populare".
· Pe plan international, se estompau conceptele de national si nationalism, accentul fiind pus pe internationalismul proletar.

Extrema dreapta se baza pe exacerbarea sentimentului national si a xenofobiei. Initial ea a evoluat insa tot din extrema stanga, avand comune cu aceasta programul, strategia si finalitatea. Diferite au fost caile urmate si metodele aplicate.
In privinta internationalismului, totalitarismul german a urmarit crearea unei societati universale controlata de el si impartita rasial in mai multe categorii.

In Italia, unde s-a manifestat pentru prima oara totalitarismul de dreapta, au prevalat aspectele social economice si nationale. Mussolini a propus controlul statului asupra economiei cu scopul dezvoltarii uniforme a intregului teritoriu national. Asa s-a conturat regimul economic autarhic -asigurarea resurselor, a necesarului de productie si a desfacerii numai din economia interna. Sub raport organizatoric in economia italiana s-a conturat corporatismul, bazat pe asociatii profesionale, asemanatoare breslelor medievale, dominate de marele capital.
In concluzie sistemul italian, fascist, se baza pe unitate nationala si autarhie economica, ceea ce-l va diferentia de sistemul german.

In Germania economia se dezvolta puternic si uniform, astfel incat au prevalat ideile spatiului vital-Lebensraum si antisemitismul, care pornea de la miturile "tradarii" si ale "loviturii pe la spate", aparute si raspandite la sfarsitul primului razboi mondial. Ideile extremei drepte germane au fost formulate de Adolf Hitler in "Mein Kampf" ("Lupta mea"). Ele vizau:
· Dominatia politico-economica si militara a Germaniei asupra intregii Europe si a lumii-"noua ordine"
· Rasa ariana, (nordica, germana), socotita superioara, trebuia sa domine intregul sistem
· Sub aspect economic Germania si statele industrializate din vestul Europei urmau sa constituie nucleul lumii concepute de Hitler. Urmau regiunile agrare si subdezvoltate ale Europei, bogate in materii prime, care trebuiau sa devina sursa de aprovizionare a nucleului si piete de desfacere pentru productia sa. La periferie se situau zonele "de colonizare", locuite in general de "suboameni", de unde urma sa se recruteze forta de munca intr-un sistem asemanator sclaviei.
· In plan social economic, Hitler nu se opunea marelui capital, cu conditia ca acesta sa fie subordonat statului si sa nu fie detinut de evrei.
· Sub aspect rasial si politico-militar Germania trebuia sa domine lumea prin rasa ariana. Ea urma sa colaboreze cu rasele "decazute" sau "degenerate" care puteau fi "salvate" (anglo-saxonii si latinii), in vederea stapanirii si educarii "subraselor" (slavii si altii), cu conditia exterminarii evreilor ("Solutia finala"), considerati a fi vinovati de toate relele din lume si mai ales de infrangerea Germaniei in primul razboi mondial.
In concluzie, sistemul german, nazist, se baza pe cucerirea mondiala si o anume diviziune a muncii in cadrul noii lumi astfel formate, asupra careia urma sa se realizeze un control politico-militar, economic si mai ales rasial.

Aspecte comune celor doua sisteme, evidente mai ales in perioadele de inceput:
· Controlul asupra statului si a institutiilor sale
· Controlul asupra intregii economii, cu diferente de manifestare de la un stat la altul
· Controlul asupra integii societati, a indivizilor si a vietii politice prin impunerea unui partid unic, si utilizarea serviciilor de supraveghere si represiune specifice.

Dincolo de aceste asemanari, intre cele doua sisteme totalitare conflictul a fost insa inevitabil, el fiind provocat de necesitatea impunerii unui sistem totalitar unic.

Bibliografie: Mihail M. Andreescu, Regimurile totalitare din Europa, in Studii si articole de istorie, LXV, Bucuresti, 2000, Editura Fundatiei Culturale "D. Bolintineanu", pag. 61-64