Cuprins

Regimul fascist italian (1922-1945)

La sfarsitul primului razboi mondial, Italia a fost nemultumita de prevederile Tratatului de pace de la Paris; politicienii italieni sperasera ca vor obtine compensatii economice si teritoriale care sa scoata tara din criza si sa ajute la lichidarea inapoierii economice a sudului tarii.

Din 1918 in Partidul Socialist Italia, care avea stranse legaturi cu PC (bolsevic), framantarile s-au intensificat, ducand in cele din urma la asasinarea conducatorului acestuia, Enrico Matteoti. In fruntea partidului a fost promovat Benito Mussolini, directorul ziarului "Avanti".
In 1919 in PSI existau trei curente:
1. Curentul social democrat reprezentat de Serrati, Turati si d'Aragora
2. Curentul de stanga condus de Antonio Gramsci si Palmiro Togliati
3. Curentul nationalist-socialist, reprezentat de Mussolini, d'Anunzio, Umberti si Scopa

Dupa infiintarea Internationalei a III-a, Partidul Socialist Italian s-a destramat.
Mussolini a fundat Partidul National Italian (Fascist) cu o ideologie bazata pe "unitatea de lupta"-fascim ("Fascio di combattimento") care-si propunea renasterea nationala si dezvoltarea economica.
In 1921 s-a desprins din PSI Partidul Comunist, adversar celui fascist.

In contextul politic destul de tulbure al anului 1922, in octombrie, Mussolini a declansat "Marsul asupra Romei" antrenand mari mase de oameni: someri, tineri, unii chiar din randurile social democratilor si ale comunistilor. La 29 octombrie 1922 regeleVittorio Emmanuele al III-lea, l-a numit pe Mussolini seful guvernului, instaurandu-se astfel regimul fascist in Italia in absenta unor alegeri parlamentare.
Ajuns in fruntea statului, Mussolini a subordonat propriului control institutiile acestuia; a folosit in acest scop serviciile militiilor fasciste, OVRA-Organizatia voluntara pentru represiunea antifascismului si a numit membrii ai partidului fascist in functiile cele mai importane. El si-a dat titlul "Il Duce".

Masurile luate de regimul fascist au fost:
· A incercat sa controleze marele capital si sa stavileasca abuzurile si coruptia
· A luat masuri impotriva Mafiei
· A realizat Concordatul cu Papa (Lateran, 1929)
· A susutinut dezvoltarea invatamantului
· A sustinut dezvoltarea economica unitara a tarii si refacerea cailor de comunicatii
· Prin programele aplicate a fost diminuat somajul astfel ca in 1927 Italia iesise din criza postbelica. Pentru eliminarea totala a somajului a luat avant industria constructoare de masini si ramurile legate de productia de razboi. S-au dezvoltat fabricile de armament, industrial aeronautica, navala si petrochimica.
· Datorita programelor economice adoptate, criza economica din 1929-1930 a afectat mai putin Italia decat celelalte tari. Toate aceste masuri au asigurat regimului fascist popularitate.
· Propaganda nazista coordonata de Gabriele d'Anunzio si Edmondo de Amicis urmarea sa reincie in sufletele italienilor mandria de a fi urmasi ai romanilor, odinioara stapanii lumii.
· Din dorinta de a demonstra Lumii ca Itallia devenise o mare putere, Mussolini a ordonat invadarea si ocuparea Abisiniei (1935-1936), armata italiana a participat la razboiul din Spania (1936-1939)
· Politica Italiei s-au apropiat mult de Germania; la 7 aprilie 1939 a invadat Albania, iar la 29 octombrie 1940 a atacat Grecia, urmarind sa refaca Imperiul Roman)

In comparatie cu nazismul si totalitarismul de tip bolsevic, fascismul italian a fost mai ponderat ceea ce a facut ca reactiile democratiilor burgheze sa fie destul de slabe.
Dupa angrenarea Italiei in actiuni externe si mai ales dupa intrarea ei in razboi alaturi de Germania, sprijinul popular s-a redus simtitor. Implicarea Italiei in actiuni care depaseau resursele si posibilitatile sale au dus la caderea regimului fascist in 1943.

Bibliografie: Mihail Andreescu, Regimuri totalitare din Europa, in SAI, LXV, Editura Fundatiei Culturale "D. Bolintineanu", Bucuresti, 2000, pag. 68-70