Cuprins

Am vrut sa zbor ca un fluture

Aceasta este povestea unei fete pe nume Hannah sau Hanechka cum i se spunea in orasul polonez in care locuia. S-a nascut in Biala Ravska si era de religie mozaica.
Bunica ei locuia in centrul orasului langa un magazin, iar verii ei locuiau intr-un cartier evreiesc din apropiere. Ea impreuna cu parintii ei Hershel si Zisel Hershkowitz locuiau pe o strada aglomerata fata in fata cu o alta familie de evrei. Ii placea sa se joace fata ascunselea cu prietenii ei polonezi Marisha, Yanek si Basha. De asemenea ii placea sa patineze cu ei. Era fericita si foarte populara si ii placea sa recite poezii poloneze. Dar inceputul ce lui de-al doilea razboi mondial a facut-o sa uite toata poeziile si toata viata ei a fost schimbata total pentru totdeauna. Avea doar patru ani cand soldatii germanii au sosit in orasul lor. Le-a fost interzis sa iasa dupa opt seara si toti evrei trebuiau sa-si coasa o stea galbena pe haina.
Germanii au ordonat mutarea evreilor intr-un cartier numit ghetou unde se afla bunica si matusile si verisoara ei Chenya. Le-a fost interzis sa paraseasca ghetoul sau sa conduca afaceri. Mama si tatal ei au fost lasati sa lucreze in continuare.
In fiecare dupe-amiaza mama Hanechkai facea o oala de supa pentru evreii infometati din ghetou.
In seara de Yom Kippur, o sarbatoare evreiasca, Hanechka s-a dus la sinagoga din ghetou, tatal fiind imbracat in haine de sarbatoare si avand in mana un tallis. Copiii imbracati in alb se jucau in fata sinagogii. Toti erau curati. Ea a ascultat rugaciunile evreiesti chiar daca nu intelegea ebraica, desi stia ca este limba ei materna. Cateva saptamani mai tarziu a avut loc un incendiu. Germanii au ars sinagoga.
In septembrie 1941 avea sase ani, iar germanii erau inca in Biala Ravska iar Hanechka trebuia sa se duca la scoala , insa nu a fost primita deoarece era de religie mozaica asa ca tatal ei i-a cumparat carti ca sa poata invata sa citeasca si sa scrie. Intr-o seara, soldatii germani au ordonat ca toti evreii sa-si ia cateva haine si putina mancare si sa mearga la scoala din oras. Toti au asteptat in clase. La fiecare ora soldatii germani citeau cate o liste si cei care erau strigati trebuiau sa se urce in vagoane pentru a fi dusi in est. Toti au plecat in afara de ei deoarece germanii vroiau ca mama Hanechkai sa coasa in continuare pentru ca era cea mai buna croitoreasa. Dupa razboi au aflat ca evreii au fost ucisi la Treblinka.
Intr-o zi tatal ei a venit si le-a spus ca trebuie sa plece deoarece in seara aceea toti evrei ramasi vor fi deportati; nici nu a observat rochia cea noua a Hanechkai. Au plecat in padure si au ajuns la o ferma unde s-au ascuns in cocina de porci langa fan. De dimineata propietara poloneza le-a adus ceva de mancare. Era prietena vecinei lor Moshalkova care a convins-o sa ii ascunda.
Iarna, soldatii germani au inceput cautarile evreilor prin padure. Propietara a propus ca Hanechka sa fie ascunsa intr-un sac de cartofi iar parintii ei intr-o groapa unde se arunca gunoiul. Germanii nu i-au gasit.
Dupa cateva zile Moshalkova a venit cu doua pasapoarte pentru Zisel si Hanechka, iar tatal ei urma sa plece pentru a se alatura partizantilor.
Zisel si Hanechka au ajuns cu siguranta la casa familiei Skovroneck care le-a adapostit.
Tatal Hanechkai a fost prins in padure si ucis.
In Varsovia, nimeni nu stia ca ele sunt de religie mozaica. Au trebuit sa stea ascunse in casa timp de doi ani. Mama ei era responsabila cu curatenia apartamentului, gatea si le ajuta pe fetele familiei Skovroneck.
Razboiul s-a terminat cand Hanechka avea zece ani. Ea si mama ei au luat trenul pentru Biala Ravska, cu speranta ca vor gasi vreo ruda acolo dar nu a fost asa. Din Biala Ravska s-au dus in alt oras in care mama ei a decis sa nu spuna la nimeni ca sunt de religie mozaica dar Hanechka a vrut sa plece in Palestina si sa traiasca in kibutz. Acolo mama ei l-a intalnit pe Yosef Kupersmith care-si ierduse sotia si fata in razboi. Ei s-au casatorit, si un an mai terziu s-a nascut Avraham, fratele Hanechkei.
Yosef i-a spus Hanechkai ca numele ei adevarat este Hannah si ea de atunci isi spune asa.
Pe 28 ianuarie 1948 s-au mutat in Tel-Aviv si a studiat medicina. Astezi este sora medicala in Tel-Aviv, a studiat si s-a maritat cu Yitzchak Gofriz. Au un baiat pe nume Ofer care este doctor si traieste acum cu sotia sa Dafna si cu cei trei copiii ai lor in Ierusalim.
Ea n-a uitat nici de familia Skovronek. Familia a primit un certificat si o medalie si a fost plantat un pom in onoarea lor.
Aceasta este o mica parte din istoria pe care a purtat-o cu ea.

Bibliografie: Hannah Gofrit, I wanted to fly like a butterfly, Yad Vashem, Ierusalim, 1998

Traducere, repovestire si tehnoredactare: Bianca Neacsu, Cristina Tabuica, Mirela Vlad, clasa a 8-a A,

Scoala Eforie Nord