Cuprins

Regimuri totalitare
Regimuri totalitare- Fascism
Regimuri totalitare-Nazism
Evreii in antichitate
Evreii in Evul Mediu
Evreii in Europa Rasariteana
Evreii din Ungaria
Antisemitismul modern
Aspectul unic si universal al Holocaustului
Persecutia evreilor in Germania nazista
Conducerea populatiei evreiesti
Viata si moartea in ghetou
Anne Frank
Hannah Gofrit
Janusz Korczak
Solutia finala
"Fabrica mortii"
"Noaptea"
Marturii
Situatia evreilor din Romania in timpul celui de-al doilea razboi mondial
Transnistria
Miscarile sioniste de tineret
Din nou in normalitate

Referate ale elevilor

Ce stiti despre Holocaust?

Oskar Schindler-o personalitate de exceptie

Oskar Schindler s-a nascut pe 28 aprilie 1908 in provincia Moravia, intr-un orasel mic, Zwittau. A urmat cursurile unei scoli primare germane. Familia Schindler era catolica. Mama lui Oskar era nemultumita ca fiul sau isi neglija indatoririle de bun catolic.
In 1928 Schindler s-a casatorit cu Emilie, o fata linistita, al carei tata nu era de acord cu casatoria celor doi, asa cum nu era nici tatal lui Oskar.
Dupa moartea mamei, Schindler s-a distantat de tatal sau. La acea vreme, Oskar purta emblema Partidului Sudet German, dar national-socialismul l-a deceptionat la fel de repede ca s

i propria casatorie, cu toate ca nu era inca un dusman dclarat al noului sistem. In toamna 1939, Schindler a participat la o petrecere unde a întalnit un ofiter al serviciului de spionaj Abwehr care i-a oferit sansa de a lucra pentru sectia straina a acestuia pentru a furniza informatii militare din sudul Poloniei.
Spre sfarsitul lunii octombrie, in 1939, Schindler l-a cunoscut in Cracovia pe Itzak Stern, contabilul unei firme poloneze, pe care va continua sa il consulte in probleme de afaceri. Stern i-a spus lui Oskar, intr-o discutie despre politica un verset din Talmud care spune ca cel care salveaza viata unui singur om salveaza intreaga lume. Stern va considera intotdeauna ca acela fusese momentul în care asesaze caramida potrivita in zid, ca acel crucial dicton nu va fi uitat.
In anul 1937, guvernul polonez trimisese o comisie care sa studieze insula Madagascar, vazuta atunci ca pe o locatie unde puteau fi trimisi evreii. Dar in 1939 ideea ca evreii vor vedea Madagascar-ul devenise greu de crezut, cu toate ca deportarea in Madagascar parea, la acel moment, cel mai rau lucru care li se putea intampla evreilor.
Schindler a preluat atelierele Rekord din Cracovia, transormandu-le în Deutshce Email Fabrik unde pe la jumatatea anului 1940 doua sute cincizeci de polonezi si o suta cincizeci de evrei. In aprilie, guvernatorul general Frank a decretat evacuarea evreilor din capitala lui, Cracovia. Nu va mai ingadui sa locuiasca acolo decat cinci sau sase mii de munictori evrei calificati. Pâna la 1 noiembrie 1940, Frank reusise sa convinga trei mii de evrei sa plece de bunavoie din Cracovia. Observand ce se întampla, Oskar spera, ca si multi altii ca acesta era doar un abuz temporar. Când a cazut prima zapada in acel an, Schindler a observat ca in fiecare zi lipseau de la lucru peste saizeci dintre muncitorii sai evrei, fiind opriti pe drum pentru a curata zapada.
Imediat dupa Anul Nou, in 1941 lui Schindler incepuse sa i se vorbeasca de posibilitatea de a deschide o sectie de armament unde sa produca proiectile antitanc. Cu toate ca aceasta posibilitate nu coincidea intereselor lui Oskar, sectia de armament a oferit o pavaza impotriva viitorului nesigur atelierelor Schindler si aparenta unei industrii serioase si esentiale pentru tara.
In martie 1941 incepuse sa se vorbeasca despre construirea unui ghetou pentru evrei, folosindu-se ca pretext reducerea conflictelor rasiale. Ghetoul era, in ochii multora, forma definitiva a catastrofei. Termenul limita pentru mutarea evreilor in ghetou era 20 martie.
Ghetoul va aduce unele inconveniente in viata lui Oskar Schindler. Icepand din 20 martie lucratorii sai evrei nu aveau sa mai primeasca salariu. In loc de salarii, el trebuie sa plateasca o taxa cartierului general din Cracovia: sapte marci si jumatate pentru un muncitor calificat si cinci marci pentru cei necalificati si pentru femei, dar elementul moral era deasupra celui economic.
La sfarsitul anului 1941, Oskar se trezi arestat. Datorita secretarei sale, careia ii lasase indicatii clare despre oamenii pe care trebuia sa-i contacteze, dupa cateva zile i s-a dat drumul.
De ziua lui, pe 28 aprilie, in 1942, Oskar a inceput sa sarbatoreasca devreme cu angajatii sai. In dupa-amiaza aceea, un barbat l-a denuntat pentru comportament rasial necorespunzator, iar in dimineata zilei de 29 aprilie a fost din nou arestat. De data aceasta nu a mai fost tratat altfel decât ceilalti si a fost inchis intr-o celula. Din nou, datorita relatiilor sale a fost eliberat, dupa sase zile.
Pe 4 iunie 1941 Oskar a sa calareasca pe un deal de unde putea vedea mare parte a ghetoului. In acea zi a fost martorul unor evenimente care il vor impresiona. A privit cum SS-istii scoteau oamenii din casele lor pentru a fi deportati in diferite lagare. A observat ca acestia nu se chinuiau sa ascunda felul in care chinuiau oamenii. O fetita a fost lasata sa vada cum un SS-ist a omorat o femeie. Acest lucru dovedea ca nu se temeau de martori pentru ca toti urmau sa aiba aceeasi soarta. Schindler a declarat mai tarziu ca aceea a fost ziua in care s-a hotarat ca va face tot ce ii statea in putere pentru a combate sistemul.
Schindler a inceput sa faca constructii in jurul fabricii sale in care ii tinea din ce in ce mai mult timp pe lucratorii sai evrei, inventand fel de fel de scuze pentru faptul ca acestia nu se puteau intoarce in ghetou.
Spre sfarsitul anului 1942, Oskar a inceput sa colaboreze cu un grup de sionisti din Istanbul, carora le dadea informatii despre starea evreilor.
Dupa un timp, in februarie 1943, in Cracovia a sosit comandantul Amon Goeth pentru a aduce ordinul de lichidare a ghetoului si pentru a prelua conducerea lagarului de munca fortata nou infiintat - Plaszow. Comandantul spera sa il castige pe Schindler de partea sa.
13 martie a fost ultima si cea mai infioratoare zi a ghetoului. La Plaszow, Amon devenise cunoscut pentru cruzimea sa. Impusca oamenii fara mila la cel mai mic semn de nesupunere.
Schindler incepuse sa se gandeasca la posibilitatea de a-si face propriul lagar in jurul fabricii pentru muncitorii sai. A pus aceasta idee in practica, si a reusit sa aduca in propriul sau lagar multi evrei despre care a spus ca sunt calificati si indinspensabili pentru sectia sa de armament. Detinutii de la Plaszow considerau lagarul lui Schindler un paradis pe langa cel in care traiau pentru ca acolo nu erau chinuiti, iar SS-istii nu puneau piciorul in lagar si se formase un fel de competitie pentru a ajunge acolo.
In vara anului 1944, circulau zvonuri cu privire la o mutare iminent? a detinutilor, iar Amon primise o informatie neoficiala cu privire la desfiintarea lagarului. Aceste zvonuri il nelinisteau pe Schindler. Dupa un timp au sosit ordine oficiale care spuneau ca Plaszow, la fel ca si lagarul lui Schindler trebuiau dezafectate. Detinutii lui Oskar urmau sa fie trimisi în lagarul lui Amon si acolo aveau sa astepte redizlocarea. Amon ii marturisii lui Schindler ca stia ce insemna aceasta redizlocare: barbatii vor fi trimisi la Gross-Rosen, o uriasa cariera-lagar, iar femeile la Auschwitz.
Muncitorii lui Oskar considerau ca asta era sfarsitul. Schindler le oferise un an de viata. Poate ca era de-ajuns. Printre detinuti incepuse sa circule zvonul ca Schindler va face o lista cu cei pe care ii va scoate de acolo. Din cauza unor intamplari petrecute la vila lui Amon, acesta a fost nevoit sa il lase sa o treaca si pe slujnica lui pe orice lista va face cu detinuti pe care ii va lua cu el. Dupa acest pact incheiat intre Oskar si Amon, zonurile se transformasera intr-o certitudine: exista o lista a lui Schindler si merita sa dai orice pentru a figura pe ea.
Schindler planuia sa-si infiinteze noul lagar in Moravia, la Brinnlitz cu toate ca locuitorii de acolo nu erau de acord cu faptul ca acesta va aduce evrei in orasul lor. El a inclus pe list? toti evreii ale caror nume le tinea minte, spunand ca erau muncitori calificati, chiar daca acestia nu erau specializati in industria de armament, iar la Plaszow, detinutii faceu tot ce puteau pentru a fi inclusi pe ea.
Barbatii de la Plaszow au plecat spre Brinnlitz pe 15 octombrie. Acestia au fost sosit la Gross-Rosen unde au fost tinuti 3 zile pana si-au continuat drumul spre lagarul lui Schindler.
Calatoria femeilor a fost diferita. Acestea au ajuns la Auschwitz unde unele dintre ele au murit. Au fost tinute acolo destul de mult timp, dar au ajuns intr-un final la Brinnlitz unde Schindler le-a zis ca nu mai au de ce sa se teama, acum ca sunt cu el.
Cu toate c? Oskar reusise sa salveze acei evrei sub pretextul ca erau necesari pentru industria de armament, fabrica de la Brinnlitz nu producea nimic, nici macar un proiectil. Schindler incerca sa joace rolul industriasului nedumerit si indignat.
La a cea de-a treizeci si saptea aniversare si ultima inainte de sfarsitul razboiului, Oskar a tinut un discurs in fata detinutilor. Le-a dat de inteles ca razboiul era pe sfarsit si le-a spus ca va ramane pana cand se va anunta incheierea ostilitatilor si nici cinci minute mai mult.
Cand razboiul s-a incheiat, Oskar le-a tinut un nou discurs detinu?ilor spunandu-le ca el va pleca si ca ii roaga sa nu abuzeze de libertate.
Dupa ce Schindler a plecat de la Brinnlitz, avand asupra sa o scrisoare in limba ebraica in care se povestea tot ce facuse, evreii i-au dezarmat pe SS-isti si au asteptat sosirea rusilor. In cea de-a treia zi, lagarul a fost eliberat de un ofiter rus si evreii au plecat.
Scrisoarea pe care o detinea Schindler l-a ajutat sa ajunga in siguranta in Franta. Acum era sarac lipit dar manca pe cat de bine se putea alaturi de o parte din familia sa.
Vremurile bune apusesera pentru Oskar Schindler. Pacea nu-l va inspira niciodata asa cum o facuse razboiul. La un moment dat se va muta la o ferma din Buenos Aires. Totusi nu a trecut un an si s-a intors in Germania, la Frankfurt. Avea probleme cu banii si cu germanii care îl condamnau pentru faptul ca ii ajutase candva pe evrei. La cea de-a cinzeci si treia aniversare a fost dezvelita o placa in Parcul Eroilor care il descrie ca pe un salvator a o mie doua sute de detinuti din lagarul Brinnlitz. Trei zile mai tarziu, la Ierusalim a fost declarat ca facand parte dintre Cei Drepti si a fost invitat sa planteze un pom pe Bulevardul Celor Drepti care duce la muzeul Yad Vashem.
Pe 9 octombrie 1974, a murit in spital. Testamentul sau con?ine dorinta sa de a fi ingropat in Ierusalim. Peste doua saptamani de la decesul sau, preotul parohiei franciscane din Ierusalim si-a dat acordul ca Oskar Schindler, unul dintre cei mai putin fideli fii ai Bisericii, sa fie ingropat in Cimitirul Latin din Ierusalim. A mai trecut o luna pana cand trupul lui Oskar a fost purtat pe strazile inguste din vechiul Ierusalim. In fotografiile din presa pot fi vazuti multi dintre "evreii Schindler". A fost plans pe toate continentele.

Bibliobrafie: Thomas Keneally, Lista lui Schindler, Editura Orizonturi, Bucuresti, 2006

Toncu Flavia Ioana, Cls. a VII-a A
Scoala Eforie Nord